Friedrich cel Mare – Lumina Masoneriei Prusace

Inițierea de la Braunschweig (1738)

Un moment esențial în această evoluție îl reprezintă inițierea sa din august 1738, la Braunschweig. Friedrich a fost inițiat de o delegație venită din prima lojă hamburgeză atestată documentar, fondată în 1737 sub denumirea franceză «Loge à Hambourg Société des Acceptés Macons Libres de la Ville d'Hambourg», tradiție care avea să continue mai târziu sub numele «Absalom».

Georg Wilhelm Ludwig von Oberg apare în surse ca primul Maestru al lojii și ca șef al delegației care l-a inițiat pe Friedrich la Braunschweig. Semnificația faptului depășea planul unei simple adeziuni personale. Inițierea viitorului rege al Prusiei a dat masoneriei prestigiu și legitimitate simbolică. Din acel moment, ordinul a intrat în orizontul de interes al uneia dintre cele mai dinamice monarhii europene și a început să fie privit cu o altă greutate.

Friedrich a înțeles masoneria ca pe un spațiu al culturii, al disciplinei interioare și al fraternității între oameni formați în respectul pentru ordine și onoare, motiv pentru care ea a găsit în Prusia sa un teren favorabil dezvoltării.

„Zu den drei Weltkugeln” și Originile Berlineze

Fondarea lojei berlineze cere și o precizare importantă de nume, fiindcă aici apar frecvent confuzii. Tradiția a reținut și a consacrat numele „Zu den drei Weltkugeln”, sub care obediența este cunoscută până astăzi.

Sursa oficială a Marii Loji arată însă că întemeierea din 13 septembrie 1740 a avut loc la Berlin sub denumirea inițială franceză „Aux trois Globes”, limbaj firesc pentru mediul de curte al epocii. Forma germană a devenit, în timp, numele istoric stabil al lojei și al tradiției care s-a dezvoltat din acel nucleu.

Sanssouci: Un Univers Simbolic și Intelectual

Adevărata greutate a acestui început se vede și în lumea care s-a strâns în jurul lui Friedrich la Sanssouci. Palatul a devenit un spațiu al conversației, al lecturii, al muzicii și al formării interioare, un loc în care regele își aduna cercul de spirite alese.

• Biblioteca privată: Un loc de retragere intelectuală ce păstrează și azi mii de volume, înconjurată de un decor care trimite la Antichitate, la arte și la științe.
• Cercul de spirite alese: Prezența lui Voltaire, invitat de Friedrich și găzduit ani la rând, arată ambiția acestui loc de a deveni un centru al spiritului și al dialogului cultivat.
• Personalități cheie: Charles-Étienne Jordan (nume legat de începuturile lojei berlineze), Francesco Algarotti și contele Keyserlingk – personaje formate în cultura franceză și în idealul unei elite educate.

Chiar și acolo unde decorul de la Sanssouci este descris oficial în limbajul artelor și al științelor, el lasă impresia unui univers simbolic în care ordinea, măsura, lumina cunoașterii și disciplina interioară ocupă un loc central. De aceea, Sanssouci poate fi privit ca decorul spiritual în care masoneria prusacă a început să capete expresia unei comunități cultivate, protejate și durabile.

O Moștenire a Protecției și Demnității

Mai târziu, chiar dacă implicarea personală a regelui în viața masonică nu a mai avut aceeași intensitate, protecția sa a rămas reală. Privilegiul de protecție acordat în 1774 Marii Loji exprimă limpede această continuitate. Prin acest gest, masoneria apărea în ochii suveranului ca o asociere vrednică de ocrotire și folositoare cultivării virtuților în statele sale.

În termenii veacului al XVIII-lea, un asemenea lucru avea o mare însemnătate deoarece ordinul primea siguranță publică, rang și liniștea necesară pentru a se dezvolta în bună rânduială.

Din această perspectivă, Friedrich cel Mare rămâne una dintre figurile decisive ale masoneriei prusace. El i-a oferit:

1. Prestigiu prin propria persoană;
2. Adăpost prin autoritatea coroanei;
3. Continuitate prin protecția acordată unei forme de viață spirituală și morală.

Memoria lui rămâne legată de istoria unui suveran care a înțeles că unele instituții își exercită influența în tăcere, prin exemplu, rânduială și fidelitate față de o idee de demnitate umană.

Autor: Radu Tudorică

R:. L:. Lux et Veritas 40 // Or:. Brașov